Incercarea la incovoiere prin soc a unui material





1. Aplicare


Incercarile la incovoiere prin soc a materialelor se aplica pentru determinarea tenacitatii materialului, notata prescurtat KV (in cazul folosirii epruvetelor cu crestatura in V) sau a rezilientei, notata prescurtata KCU (in cazul folosirii epruvetelor cu crestatura in U).

De asemenea, in afara de aceste doua proprietati, dupa ruperea materialului se determina contractia transversala specifica (ce reflecta plasticitatea materialului) si caracterul ruperii (care poate fi ductil sau fragil).



2. Principiul metodei


Incercarea consta in ruperea unei epruvete prismatice, prevazuta cu o crestatura in zona de mijloc, prin lovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy) in partea opusa crestaturii. Schema de principiu a incercarii este prezentata in figura numarul 1.



Figura nr. 1 - Schema de principiu a incercarii



3. Epruvete folosite


Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete standardizate:

- epruvete cu crestatura in "U" (vezi figura nr. 2-a)

- epruvete cu crestatura in "V" (vezi figura nr. 2-b)



Figura nr. 2 - a) Epruveta crestata in "U" b) Epruveta cu crestatura in "V"



4. Echipamente folosite


Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosesc utilaje dotate cu ciocan-pendul, denumite pe scurt ciocane. In cadrul simularii incercarii este reprezentat un ciocan-pendul Charpy alcatuit dintr-o placa de baza, un suport pe care este fixat ciocanul-pedul, un cadran, un ac indicator si un suport pentru asezarea epruvetei. (vezi simularea).



5. Modul de lucru


Tipul epruvetei folosite se alege in functie de proprietate principala ce se vrea determinata astfel:


Proprietatea principala

Tipul de epruveta folosit

Tenacitatea KV [J] cu crestatura in "V"
Rezilienta KCU [J/cm2] cu crestatura in "U"

Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoarea citita nu trebuie sa se abata mai mult de 2% fata de valoarea marcata pe etalon.

Practic incercarea se desfasoara astfel:

- se aseaza epruveta pe reazemele aparatului, astfel incat sa fie lovita cat mai exact in sptele crestaturii;

- se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia;

- se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe cadra;

- se declanseaza caderea;

- dupa ruperea epruvetei ciocanul se opreste cu ajutorul franei;

- se analizeaza epruvetele;


Marimile cautate se calculeza conform relatiilor urmatoare:


Caracterul ruperii epruvetei poate fi ductil sau fragil, aprecierea caracterului ruperii facandu-se dupa aspectul macroscopic al acesteia: sectiunea de rupere fragila are aspect cristalin, grauntos si lucios, sectiunea de rupere ductila (tenace) avand aspect fibros, mat.